Informatii generale

Tiroxina este principalul hormon secretat de glanda tiroida; detine un rol important in sistemul hipotalamo-hipofizar de reglare a tiroidei si are influenta asupra metabolismului general. T4 rezulta din cuplarea a doua molecule de 3,5-diiodotirozina, este legat de tireoglobulina si ramane in celulele foliculilor tiroidieni, de unde este excretat sub actiunea TSH.

Majoritatea tiroxinei (99%) circula in sange legata de proteine. Deoarece concentratia proteinelor  serice transportoare este supusa influentelor exogene si endogene (spre exemplu, creste in sarcina si dupa administrarea de contraceptive orale si scade in sindromul nefrotic), statusul acestora trebuie luat in considerare atunci cand se evalueaza nivelul T4.

Recomandari pentru determinarea T4 - diagnosticul hiper- si hipotiroidismului (primar sau secundar); monitorizarea tratamentului supresiv al TSH.

Pregatire pacient - à jeun (pe nemancate); daca pacientul se afla in tratament cu medicamente hipolipemiante care contin tiroxina, recoltarea de sange pentru determinarea T4 se va face la 4-6 saptamani dupa intreruperea acestuia.

Specimen recoltat - sange venos.

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C

Volum proba – minim 0.5 mL ser.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat.

Stabilitate proba - 7 zile la 2-8°C; 1 luna la -20°C; nu decongelati/recongelati.

Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).

Valori de referinta - sunt in functie de varsta:

In sarcina nivelul T4 inregistreaza cresteri de 40-60%, incepand cu saptamanile 11-12, datorita cresterii TBG:

- trimestrul I: 94.4-191 nmol/L;

- trimestrul II: 102-208 nmol/L;

- trimestrul III: 89.5-202 nmol/L.

Factor de conversie:  nmol/L x 0.077688 = µg/dL; nmol/L x 0.77688 = µg/L; µg/dL  x 12.872 = nmol/L.

Limita de detectie – 5.40 nmol/L (0.42 µg/dL).

Valori de alerta clinica – nivel scazut: <26 nmol/L (posibilitate de coma mixedematoasa); nivel crescut: >258 nmol/L (este posibila aparitia “furtunii tiroidiene”).

Limite si interferente

In primele 2 luni de viata T4 prezinta valori mult mai mari decat la adultii normali.

Valori crescute ale T4 pot fi intalnite si in hipertiroxinemia familiala disalbuminemica – albuminele leaga T4 mai avid decat in mod normal, dar nu si T3, determinand modificari de laborator similare celor din tireotoxicoza, dar pacientii nu sunt tireotoxici din punct de vedere clinic.

Valori normale ale T4 pot fi intalnite la pacientii hipertiroidieni care prezinta tireotoxicoza T3 sau hipertiroidism artificial datorat T3 (administrare de Cytomel).

• Medicamente

Cresteri: amiodarona, amfetamine, estrogeni, heroina, levodopa, contraceptive orale, propanolol.

Scaderi: acid aminosalicilic, amiodarona, anticonvulsivante, asparaginaza, aspirina, corticosteroizi, furosemid in doze mari, litiu, penicilina, rezerpina, rifampicina, somatotropin, sulfonamide.

• Interferente analitice

Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:

- autoanticorpii fata de hormonii tiroidieni;

- tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se  faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;

- titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.