Informatii generale
Sperma este un produs complex la formarea caruia contribuie întregul tract reproductiv al barbatului: testicule, epididime, canale deferente, vezicule seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale. Lichidul spermatic este constituit din doua parti distincte: plasma seminala (rezultata în special din secretia prostatei, veziculelor seminale si glandelor bulbouretrale) si elementele figurate (spermatozoizii si/sau celulele germinale provenite din testicul).
Testiculele produc spermatozoizii (care reprezinta aproximativ 5% din volumul spermei). Spermatozoizii sunt stocati în portiunea ampulara a ductelor deferente pâna la eliberarea lor în procesul de ejaculare. Aici spermatozoizii sunt metabolic inactivi datorita mediului acid si a aportului sc?aut de oxigen. S-a estimat ca în aceasta zona spermatozoizii pot supravietui aproximativ o luna.
Veziculele seminale produc aproximativ 60% din volumul spermei. Acest lichid vâscos cu pH neutru sau usor alcalin este galben sau intens pigmentat ca rezultat al continutului mare în flavone care sunt responsabile de fluorescenta în lumina ultravioleta. Aici se afla ?i originea fructozei, care constituie substratul energetic necesar mobilitatii spermatozoizilor.
Prostata contribuie în proportie de 20% la formarea spermei. Acest lichid laptos secretat de prostata este usor acid (pH=6,5) datorita aciduli citric. Secretia prostatica mai este bogata în fosfataza acida si enzime proteolitice responsabile de coagularea si lichefierea spermei.

Epididimele, ductele deferente, glandele bulbouretrale si glandele uretrale contribuie cu 10-15% la formarea spermei, fara a se cunoaste semnificatia biochimica. Epididimul secreta mai multe proteine cu rol în capacitatea de fertilizare a spermei.
Recomandari pentru efectuarea spermogramei
- diagnosticul infertilitatii masculine (incluzând azoospermia, oligozoospermia, astenozoospermia, teratozoospermia), aprecierea rezultatului vasectomiei, diagnosticul hematospermiei, aprecierea efectelor parotiditei epidemice (aparuta la adolescenti sau adulti) asupra tesutului  permatogen, efectele criptorhidiei si varicocelului asupra spermatogenezei.
Pregatire pacient
Pacientul :
- va avea o perioada de abstinenta sexuala de 3-5 zile;
- nu va folosi prezervativ pentru recoltare;
- cu o 1 saptamâna înainte de recoltare va opri medicatia în curs, daca acest lucru este posibil.
Specimen recoltat – sperma.
Pentru o apreciere corecta a fertilitatii se recomanda 3 sau mai multe determinari în decurs de 2-3 luni.
Rezultate concludente se obtin în urma recoltarii prin masturbare. Daca din motive psihologice sau religioase aceasta metoda nu este accesibila se accepta si proba recoltata prin metoda contactului sexual întrerupt.
Recipient de recoltare – recipient de unica folosinta, steril.
Cantitate recoltata - toata cantitatea emisa.
Cauze de respingere a probei - specimen care nu a fost transportat la laborator în max. 30 de minute; specimen care a fost transportat la laborator la o temperatura diferita de 37°C.
Prelucrare necesara dupa recoltare
Sperma se examineaza la max. 20 min dupa emisie, pentru a putea aprecia timpul de lichefiere. Daca se renunta la acest punct, examinarea se poate face la max. 3 ore de la emisie.
Pâna la lichefiere ori pâna la examinare sperma se mentine la 37°C.
Dupa lichefiere, sperma se examineaza în camera de numarat Burker Türk pentru aprecierea numarului de spermatozoizi. Pentru aprecierea mobilitatii si a morfologiei acestora se va face examinarea între lama si lamela. Daca mobilitatea spermatozoizilor este mai mica de 50% se va folosi tehnica eozina-nigrozina pentru aprecierea viabilitatii. O viabilitate normala necesita teste suplimentare care sa elucideze substratul mobilitatii reduse (determinarea fructozei, a anticorpilor Ig A din sperma si a anticorpilor antispermatozoizi din ser).
Stabilitate proba – 3 ore la 37°C. Nu se pastreaza la o temperatura diferita de 37°C.
Metoda – examinare macroscopica si microscopica a spermei . Pentru aprecierea viabilitatii se face coloratia eozina-nigrozina. Determinarile biochimice (determinarea fructozei) si imunologice (determinarea anticorpilor antispermatozoizi tip Ig A din sperma) se vor face în caz de necesitate.
Valori de referinta.

O clasificare acceptata a mobilitatii este cea pe tipuri de mobilitate:
- tip “a”: mobilitate rapida, cu batai ale cozii în fascicul strâmt, însotite de miscari laterale ale capului, permitând o progresie în linie dreapta;
- tip “b”: cu miscari ale cozii, dar fara miscari ale capului, fara deplasare în linie dreapta sau cu deplasare rectilinie, dar lenta;
- tip “c”: vibratii frenetice si anarhice determinând doar miscari pe loc;
- tip “d”: spermatozoizi imobili, adesea confundati ca cei morti.
În cazul în care formele aberante de spermatozoizi depasesc 10% se vor mentiona modificarile morfologice ale acestora si proportia în care acestia apar.
Limite si interferente
Transportarea spermei de la domiciliu la laborator :
- face putin probabila aprecierea corecta a timpului de fluidificare sau de lichefiere.
- poate afecta mobilitatea spermatozoizilor, prin expunere la o temperatura diferita de 37°C.
• Medicamente care influenteaza negativ determinarea: azathioprin, cimetidina, ciclofosfamida, estrogeni, fluoximesterone, ketoconazol, methotrexate, metiltestosteron, nitrofurantoin (efect tranzitoriu), carmustin, procarbazina, sulfasalazina, vincristina.