Informatii generale
AST (TGO) – aspartataminotransferaza este o enzima ce face parte din clasa transaminazelor si catalizeaza transferul gruparii amino de la aspartat grupului cetonic al cetoglutaratului, cu formare de acid oxalacetic. Spre deosebire de ALT care se gaseste in principal la nivelul ficatului, AST este intalnita in mai multe tesuturi: miocard, ficat, muschi scheletici, rinichi, pancreas, tesut cerebral, splina, fiind astfel un indicator mai putin specific al functiei hepatice. La nivelul celulei hepatice, izoenzimele AST se gasesc atat in citosol, cat si in mitocondrii.
Recomandari pentru determinarea AST
Valorile AST si ALT cresc in aproape toate hepatopatiile, dar cresterea nivelului seric al AST poate fi intalnita si in numeroase afectiuni extrahepatice, cu precadere in infarctul miocardic si in maladii ale muschiului striat.
Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate).
Specimen recoltat – sange venos.
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare.
Volum proba - minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian.
Stabilitate proba - serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei; 1 saptamana la 2-8°C.
Metoda - spectrofotometrica (kinetica).
Valori de referinta - <37 UI/L
Limita de detectie - 2 UI/L
Interpretarea rezultatelor
|
Cresteri |
|
• cele mai ridicate valori (de 10 – 100 ori valorile normale) sunt intalnite in afectiunile insotite de necroza hepatica extinsa, hepatita virala, hepatita toxica, intoxicatii cu tetraclorura de carbon; valori ale AST de 1000-9000 UI/l, care scad la 50% in urmatoarele 3 zile sugereaza ficat de soc cu necroza centrolobulara (insuficienta cardiaca congestiva, aritmii, sepsis, hemoragii); o crestere brusca poate aparea si in hepatita virala acuta fulminanta (rar >4000 UI/l); • o crestere si o scadere rapida sugereaza obstructia biliara extrahepatica; • cresteri marcate (peste 3000 UI/l) pot aparea in infarctul miocardic acut, stari septice, interventii pe cord; • in cazul infarctului miocardic eliberarea enzimei din celule are loc la 6-12 ore de la declansare, gradul de crestere fiind rareori proportional cu extinderea leziunii; valorile maxime se obtin la 48 de ore, dupa care se revine la normal in 3-5 zile; • valori marcat crescute mai pot aparea in cazul traumatismelor hepatice, metastazelor hepatice si rabdomiolizei; • valori mai putin crescute apar in formele usoare de hepatita acuta virala, hepatopatii cronice (hepatita cronica activa, ciroza), hepatita alcoolica, dar rareori depasesc 300UI/l (in hepatopatii alcoolice, ciroza: AST>ALT); • in mononucleoza infectioasa cresterea nivelului AST este proportionala cu afectarea hepatica; • administrarea de opiacee la pacienti cu afectiuni ale tractului biliar (de 2.5-65 de ori). |
|
Scaderi |
|
•azotemie; •dializa renala cronica; •deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie, consum de alcool). |
Valori critice – sindromul alcool-acetaminofen: >20000 UI/l.
Limite si interferente
• Conditii patologice – cresteri moderate apar in unele forme de distrofie musculara, in dermatomiozita, traumatisme, interventii chirurgicale, injectii intramusculare, eclampsie, pancreatita acuta, leziuni intestinale, post iradiere locala, infarctul pulmonar, infarctul cerebral, infarctul renal, arsuri, hipotermie, hipertermie, intoxicatii (ciuperci), anemii hemolitice, hipotiroidism.
• Medicamente
Cresteri
Medicamente care produc colestaza: acid aminosalicilic, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, azatioprina, benzodiazepine, carbamazepin, carbazona, clorotiazida, clorpropamida, acid clavulanic, dapsone.
Medicamente care produc o afectare hepatocelulara: acetaminofen, alopurinol, acid aminosalicilic, amiodarona, amitriptilina, steroizi anabolizanti, androgeni, asparaginaza, aspirina, azatioprina, carbamazepin, chenodiol, clorambucil, cloramfenicol, clorpropamida, cimetidina, ciclosporina, danazol, dantrolen, dapsona, diclofenac, dicumarol (rar), disulfiram, eritromicina, estrogeni, etionamida, gliburid (glibenclamid), saruri de aur, imipramina, mercaptopurina, metimazol, acid nicotinic, nitrofurantoin, contraceptive orale, etanol (exces), etionamida, fluconazol, halotan, ibuprofen, imipramina, indometacin, saruri de fier (supradozare), izoniazida, ketoconazol, inhibitori MAO, mercaptopurina, metotrexat, metoxifluran, metildopa, naproxen, papaverina, parametadion, penicilamina, peniciline, fenotiazine, fenilbutazona, progestative, propoxifen, sulfonamide, sulfone, sulindac, tamoxifen, tolbutamida, perhexilin, fenazopiridina, fenobarbital, fenilbutazona, fenitoin, plicamicin (mitramicin), probenecid, procainamida, propiltiouracil, pirazinamida, chinidina, rifampin, salicilati, sulfasalazina, sulfonamide, tetracicline, trimetadiona, acid valproic, vitamina A, warfarina (rar).
Multe alte medicamente pot determina cresteri care in general sunt tranzitorii dar in anumite cazuri indica o hepatotoxicitate. Intre acestea sunt incluse : acebutolol, aminoglutetimid, aminoglicozide, azitromicin, bromocriptin, captopril, carboplatin, carmustin, cefalosporine, ciclosporine, clindamicin, clofibrat, clotrimazol, citarabina, dacarbazin, dapsona, didanosin, disopiramid, enfluran, acid etacrinic, etambutol, etopozid, fenofibrat, fluorochinolone (ex: ciprofloxacin), ganciclovir, heparina, inhibitori ai 3 hidroxi-3 metilglutaril CoA reductazei (ex: lovastatin, simvastatin), idarubicin, interferon, isotretinoin, labetalol, levamisol, levodopa, lincomicin, mebendazol, mefloquin, metoprolol, mexiletin, nifedipin, omeprazol, peniciline, pentamidina, piroxicam, propoxifen, protriptilina, piridoxina, ranitidina, ritodrina, sargramostim, streptozocin, sulfoniluree, tiotixen, tiabendazol, tioguanina, ticlopidina, tobramicina, tretinoin, verapamil, zalcitabin.
Scaderi: acid ascorbic, alopurinol, ciclosporina, clomipramina, ibuprofen, metronidazol, penicilamina, pindolol, prednison, progesteron, rifampicina, simvastatin, ursodiol.
• Interferente analitice
Prezenta macroenzimei AST (formarea de complexe intre AST si imunoglobuline) poate determina cresteri neexplicate de AST (de pana la 30 ori fata de limita superioara a normalului), cu niveluri normale de ALT si creatinkinaza.
In cazul unui ser hemolizat, pot aparea valori fals crescute datorita activitatii AST din eritrocite.
Lipemia poate creste absorbanta probei, valoarea AST neputand fi calculata.
Foarte rar, la pacientii cu gamopatii monoclonale, in special de tip IgM (boala Waldenström) rezultatele obtinute pot fi neconcludente.